PRIETENUL GRADINII TALE
RETUR GARANTAT
- 30 DE ZILE
garantia satisfactiei
EXPEDIERE GRATUITA
pentru comenzi mai mari de 2000 Lei
-
Inregistare >> -
Autentificare >> -
Contul meu >>
-
Nu ai nici un produs in cos
×
- Seminte
- Pesticide
- Ingrasaminte
- Instalatii de irigat
- Echipamente si folsii pentru solarii
- Unelte pentru gradinarit
- Diverse
- Promotii
- Produse noi
- Stiri
- Despre noi
- Contact
Originea plantelor de cultura
Toate plantele cultivate isi au originea in formele salbatice fiind luate in cultura unele din timpuri mai indepartate, altele mai recent.
Intre formele salbatice si cultivate, exista o serie intreaga de forme de trecere. Cu cat plantele se cultiva din timpuri mai indepartate, cu atat transformarea lor este mai accentuata. De asemenea, cu cat plantele au fost mai expuse influentei mediului si sistemului de cultura, cu atat diferentele intre formele salbatice si cele cultivate sunt mai mari.
Transformarile suferite de plantele cultivate sunt in mare parte o consecinta a modului lor de utilizare. S-a cautat sa se favorizeze in primul rand dezvoltarea acelor parti ale plantei, care se foloseau cel mai mult: semintele la cereale, tuberculii la cartofi, radacinile la sfecla, sau tulpinile la in si canepa, alegandu-se pentru reproducere acele plante care satisfaceau mai bine nevoile omului.
Cunoasterea originii plantelor de cultura a preocupat inca de multa vreme pe numerosi oameni de stiinta nu numai biologi, ci si istorici, etnologi, arheologi etc.
Metodele de cercetare a originii plantelor sunt numeroase; ele pot fi grupate in metode istorico-filologice si metode biologice (morfologie comparata, fitogeografie, citologie, bastardari, biochimie, serologie etc.). Recent s-a adaugat acestora si metodele fizico-chimice ca: inductibilitatea luminii si electricitatii, puterea de absortie etc.
Cercetarile au stabilit ca repartizarea miilor de specii de plante fanerogame nu este uniforma pe suprafata globului; sunt regiuni foarte bogate ca si regiuni sarace in specii. Din aceasta cauza, la crearea plantelor cultivate n-au contribuit in aceeasi masura toate regiunile globului. Aparitia plantelor de culltura este legata de anumite conditii de mediu, necunoscute inca, realizate in asa numitele centre de origine, situate in deosebi in regiunile muntoase. Centrul cel mai probabil pentru aparitia unei specii este acela in care se intalneste cea mai mare diversitate de forme a ei.
Din aceste centre de formare si de luare in cultura plantele s-au extins treptat pe vaile fertile ale raurilor, suferind modificari din ce in ce mai mari datorita, pe de o parte conditiilor diferite de clima, pe de alta selectiei si agrotehnicii aplicate de om. Prin migratiile umane au fost raspandite apoi in toata lumea. Cu aceasta ocazie unele plante si-au schimbat in foarte mare masura zona lor de cultura.
Cartoful originar din America de Sud a devenit cultura specifica Europei unde se cultiva peste 90% din suprafata ocupata pe glob. Cafeaua originara din Abisinia se cultiva astazi cel mai mult in Brazilia.
Dupa vechimea lor in cultura plantele pot fi impartite in doua grupe: primare, cultivate din cele mai vechi timpuri si secundare, provenite din buruienile crescute printre plantele primare cum sunt: secara ca buruiana a graului, ovazul ca buruiana a orzului etc. Avand o rezistenta mai mare fata de intemperii, aceste buruieni au substituit treptat plantele printre care cresteau pe masura ce acestea se extindeau in regiuni mai putin prielnice; cu timpul ele au fost adoptate ca plante de cultura.
Intre formele salbatice si cultivate, exista o serie intreaga de forme de trecere. Cu cat plantele se cultiva din timpuri mai indepartate, cu atat transformarea lor este mai accentuata. De asemenea, cu cat plantele au fost mai expuse influentei mediului si sistemului de cultura, cu atat diferentele intre formele salbatice si cele cultivate sunt mai mari.
Transformarile suferite de plantele cultivate sunt in mare parte o consecinta a modului lor de utilizare. S-a cautat sa se favorizeze in primul rand dezvoltarea acelor parti ale plantei, care se foloseau cel mai mult: semintele la cereale, tuberculii la cartofi, radacinile la sfecla, sau tulpinile la in si canepa, alegandu-se pentru reproducere acele plante care satisfaceau mai bine nevoile omului.
Cunoasterea originii plantelor de cultura a preocupat inca de multa vreme pe numerosi oameni de stiinta nu numai biologi, ci si istorici, etnologi, arheologi etc.
Metodele de cercetare a originii plantelor sunt numeroase; ele pot fi grupate in metode istorico-filologice si metode biologice (morfologie comparata, fitogeografie, citologie, bastardari, biochimie, serologie etc.). Recent s-a adaugat acestora si metodele fizico-chimice ca: inductibilitatea luminii si electricitatii, puterea de absortie etc.
Cercetarile au stabilit ca repartizarea miilor de specii de plante fanerogame nu este uniforma pe suprafata globului; sunt regiuni foarte bogate ca si regiuni sarace in specii. Din aceasta cauza, la crearea plantelor cultivate n-au contribuit in aceeasi masura toate regiunile globului. Aparitia plantelor de culltura este legata de anumite conditii de mediu, necunoscute inca, realizate in asa numitele centre de origine, situate in deosebi in regiunile muntoase. Centrul cel mai probabil pentru aparitia unei specii este acela in care se intalneste cea mai mare diversitate de forme a ei.
Din aceste centre de formare si de luare in cultura plantele s-au extins treptat pe vaile fertile ale raurilor, suferind modificari din ce in ce mai mari datorita, pe de o parte conditiilor diferite de clima, pe de alta selectiei si agrotehnicii aplicate de om. Prin migratiile umane au fost raspandite apoi in toata lumea. Cu aceasta ocazie unele plante si-au schimbat in foarte mare masura zona lor de cultura.
Cartoful originar din America de Sud a devenit cultura specifica Europei unde se cultiva peste 90% din suprafata ocupata pe glob. Cafeaua originara din Abisinia se cultiva astazi cel mai mult in Brazilia.
Dupa vechimea lor in cultura plantele pot fi impartite in doua grupe: primare, cultivate din cele mai vechi timpuri si secundare, provenite din buruienile crescute printre plantele primare cum sunt: secara ca buruiana a graului, ovazul ca buruiana a orzului etc. Avand o rezistenta mai mare fata de intemperii, aceste buruieni au substituit treptat plantele printre care cresteau pe masura ce acestea se extindeau in regiuni mai putin prielnice; cu timpul ele au fost adoptate ca plante de cultura.
www.monamiagro.ro
PRIETENUL GRADINII TALE
731140-Barlad, Str. Popa Sapca nr. 2B, jud. Vaslui
sc Mon Ami srl
C.U.I.: 6693186, Nr.Inreg.: J37/1082/1994, Capital Social: 200 Lei
Cod caen: 4778: Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate
sc Mon Ami srl
C.U.I.: 6693186, Nr.Inreg.: J37/1082/1994, Capital Social: 200 Lei
Cod caen: 4778: Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate
monami_firma2002@yahoo.com
webdesign by SigmaNet 2019
Creeaza cont
Log In
Nu ai cont? Nu-ti face griji!
Poti crea unul aici.